Dizabilitatea – o piedica spre angajare

Persoanele cu dizabilități întâmpină  piedici majore la angajare.  Lipsa calificărilor profesionale duc la crearea unui cerc vicios de excludere de pe piața muncii  a celor mai multe persoane cu dizabilități. Iar cei care reusesc să se angajeze reclama diferite forme de discriminare la care sunt supuși la locul de muncă.

Principalul factor care influenteaza ocuparea persoanelor cu dizabilitati este educatia, iar din acest punct de vedere, sistemul educational creeaza dezavantaje majore persoanelor cu dizabilitati. Nescolarizarea si abandonul timpuriu se intalnesc la persoanele cu dizabilitati fizice, somatice sau vizuale grave .

Motivul cel mai frecvent mentionat de persoanele cu dizabilitati care nu isi cauta un loc de munca este legat de problemele de sanatate

Unii angajatorii adoptă atitudini pozitive față de această categorie de persoane insă  iși motivează această reticiență prin productivitatea mai scăzută în ce privește angajarea efectivă a persoanelor cu handicap, necesitatea unei supervizări mai atente sau probabilitatea mai mare a absențelor cauzate de problemele medicale.

Angajatorii care au avut o experiență de lucru cu persoanele cu dizabilități  însă, nu au confirmat aceste temeri, din contra, au menționat o motivație mai puternică a acestora în rezolvarea sarcinilor de serviciu.

O alta problemă cu care se confruntă persoanele cu handicap este discriminarea de către vecini, discriminarea în spații publice, discriminarea la angajare.

In concluzie, persoanele cu dizabilități trebuie să înfrunte o serie de greutăți până să își găsească un loc de muncă  și să fie sprijiniți în căutarea unui loc de muncă dar și să fie motivați să se angajeze. Putem afirma, ca familia persoanelor cu handicap joacă un rol important în reușita acestora și în integrarea socio-profesională a persoanelor cu handicap.